Firișoare de iarbă
În ceruri,
Câteva tulpinițe de iarbă
Stăteau în fața lui Dumnezeu.
" Ce ați făcut?"
Atunci, toate, mai puțin una,
Au început nerăbdătoare să înșire
Meritele vieții lor.
Acea una stătea mai în spate
Rușinată.
Imediat, Dumnezeu a întrebat-o,
" Dar tu, tu ce-ai făcut?"
Firul de iarbă a răspuns, "O, Doamne,
Memoria nu mă prea ajută,
Pentru că, dacă am făcut fapte bune,
Nu mi le mai amintesc."
Atunci Dumnezeu, în toată splendoarea Lui,
S-a ridicat de pe tron.
"O, cel mai bun firișor de iarbă!" a exclamat El.
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.