Fără cuvânt
de ți-oi șopti că te iubesc
și-am să te las fără cuvânt,
să mă cuprinzi atât de strâns
de-om încăpea într-un mormânt,
tu să îmi zbieri lângă timpan,
să se trezească morții toți
și să te-ntrebe rând pe rând:
pe noi să ne iubești nu poți?
eu să rămân fără cuvânt,
înghesuit de-al tău gol trup
să dăm afară de iubire,
din coapsele-ți să mă înfrupt.
tot cimitirul să răsune,
toți să se mire de ce-aud:
cum mi se rupe-n tine glasul
iubirii mele de demult.
poezie de Ștefan Ababei
Adăugat de Ștefan Ababei
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ștefan Ababei. [Vezi poezii despre iubire, poezii despre nuntă, poezii despre moarte, poezii despre declarații de dragoste, poezii despre cuvinte sau Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.