Edict
Pot să fiu uitat, pentru că
nu țin la brațe, pot să-mi lipsească.
Pot fi părăsit, pentru că
nu-mi iubesc picioarele, pot merge
și cu aerul.
Pot fi lăsat singur, pentru că
sangele meu se varsă în mare
oricum.
E loc. Toate coastele s-au ridicat
ca niște bariere.
E lumină destulă. Privirile mele
nu văd decât o singură mască.
Dar ea nu exista încă,
așa ca e loc, e loc, este.
poezie celebră de Nichita Stănescu din volumul: Argotice (1955)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre picioare
- citate de Nichita Stănescu despre picioare
- poezii despre măști
- poezii despre lumină
- citate de Nichita Stănescu despre lumină
- poezii despre iubire
- citate de Nichita Stănescu despre iubire
- poezii despre existență
- citate de Nichita Stănescu despre existență
- poezii despre aer
- citate de Nichita Stănescu despre aer
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.