Caricatura oricîrui cenaclu
Cine vrea să recunoască,
La cenaclu, bunăoară,
Vin vro șapte Gură-cască
Și vro paișpe Pierde-vară.
Chiar de facem noi pe snobii,
Să ne batem cu artiștii,
Știm că vin, buluc, microbii
Deodat' cu microbiștii.
Vin domnițe-n scurte straie,
Simți, în spate, câte-un cot,
Peste groasa hărmălaie,
Ia cuvântul Știe-Tot!
Încă de la Tata Noe,
Știm că epigrama-i artă,
Și, de-aceea, e nevoie
De un critic Gură-spartă!
Să o spun, acum, pe-a dreaptă,
Când pe mese-s arahide,
Către ele se îndreaptă
Un pluton de Linge-blide.
Unul spune-o glumă moale,
Altul cântă-o poezie
Și, atunci, un Coate-goale,
Scârța, scârța, pe hârtie...
Cum valoarea e perfectă,
La un club așa de vază,
Care, sincer, se respectă,
Cotizația contează!
Atmosfera este densă,
Cu o tentă de funebru...
Ca un fel de recompensă,
Intri Nimeni, ieși... celebru!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre artă
- poezii despre valoare
- poezii despre umor
- poezii despre tată
- poezii despre sinceritate
- poezii despre poezie
- poezii despre perfecțiune
- poezii despre hârtie
- poezii despre cuvinte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.