Pe geana primăverii

De sub deal un ochi de soare,
Se deschide în oranj,
Şi cu: "Scuze de deranj..."
Se înalţă-n lungi picioare.

Zarzărul gătit în floare,
Varsă zărilor parfum,
Vântul plictisit în drum
N-are chef şi nici vigoare.

Amorţit, şchiopând ca moşul,
Roşu-n creastă şi codat,
Cu un cânt a explodat
Pe un leaţ, în zori, cocoşul!

Sare iedul, iar mieluţul
Să nu fie mai prejos,
Mehehe! melodios,
Ţup! şi Ruţul, măgăruţul.

Zarvă-i şi pe o movilă,
Găinuşile cu moţ,
Strigă ca şi în negoţ,
Că o pichire abilă,

Le-a luat într-o clipită
Râmele, ca mic dejun,
Şi e-o ceartă, nu vă spun...
"Cum poate să îşi permită?"

Larma scade şi se frânge...
Un gânsac impunător,
Viţă de conducător,
Le-a numit ţaţe nătânge.

Pacea se aşterne lină,
Că pe geana primăverii,
Parc-ar înflori şi merii,
În splendoarea dulce, fină...

poezie pentru copii de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!