S.O.S. Dreptatea!
Cum totul în lume-i făcut de fațadă,
Mereu truditoru-i flămând și-asuprit,
Cel leneș e scos, negreșit, la paradă
Și-acceptă onoruri în stil nesimțit.
Se-ascund adevăruri, se-nalță statui,
Se calcă-n picioare principii de veacuri,
Să-i dăm și la leneș ce nu e al lui,
Minciuna să umble-n faimoasele-i fracuri.
Să fie soldații-n tranșee băgați,
Să cadă, de-a pururi grenadele toate,
În razele gloriei fi-vor uitați,
Că-n față pe alții, desigur, vor scoate!
Dreptate în lume n-a fost, și nu este,
O silă cumplită îi prinde pe cei
Ce știu că, deasupra, acolo pe creste
Urcați sunt netrebnici, măgari și mișei.
Când unii muncesc, nu cu ziua, cu anii
Făcând sănătății destule rapoarte,
Se bucură hoții, să numere banii,
Gustând din plăcerile vieții deșarte.
E lesne să urce ierarhic pe scară
Acei odihniți și să creadă că ei
Sunt, totuși, embleme din specia rară,
Când vremea-i îmbracă-n slugarnici căței.
Dreptate în lume n-a fost niciodată,
Cinstiții plătesc și paharul de apă,
Iar trântorii noștri cu schema brodată
Înșiră capcane și veșnic îi sapă.
poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.