Covid 19
(La sfârșit... de Martie )
Simt că o să-mi însângerezi, UCIGAȘULE,
Toate poemele scrise-n zilele de CARANTINĂ
După ce te-am parodiat mereu, lașule
Că mi-ai infectat aerosolii și coala velină.
Mi-ai dirijat destinul spre spital, APOCALIPSĂ,
Tu care desparți multe iubite de iubiți
Știi că vaccinul contra ta e lipsă...
Dai în bogați, poeți și obidiți.
Nu voi mai scrie poeme noi de groază
Cu cerneala roșie ca la apus de soare,
Spre plămâni, nici oxigenul nu-mi migrează,
Degeaba mască, degeaba ventilare...
Vor muri și planuri mari, de viitor,
Cum mor doctorii și asistentele frumoase,
M-ai condamnat ca pe un DEZERTOR
Si mi-ai înfipt pumnalul pân' la oase.
Infecția-i virală, nu-i doar o simplă gripă
Covid-ul e mortal și curvă și parșiv,
De vieți umane va face grea risipă
Eu, după el, sunt doar un ADJECTIV.
Am fost mânat de două ceasuri rele...
Aerosolii nu mă vor scoate din IAD,
Nu pot zbura spre cerul plin de stele
Și nici pe gânduri nu mai știu să cad.
Mă zbat și țip ca un zălud prin pat
Și mă trezesc din vise... SPERIAT!
poezie de Eugen Coța
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre moarte
- poezii despre medicină
- poezii despre iubire
- poezii despre zile
- poezii despre zbor
- poezii despre visare
- poezii despre viitor
- poezii despre viață
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.