Pilat şi Adevărul

În faţa ta stătea Isus
Şi I-ai văzut Dumnezeirea,
Dar, "iată omul!" aşa ai spus
Semnându-I hotărât pieirea!

În faţa ta era chiar El, slăvitul Împărat
Dar tu, spălându-te pe mâini,
"Ce-i Adevăru?"-ai întrebat,
Privind spre scopul talei "pâini"!

Da, în faţa ta stătea Hristos,
Desăvârşitul Adevăr
Dar tu, împăratul vanitos
Te-ai răsfăţat în neadevăr!

În faţa ta stătea Împăratul
Cel Care le-A făcut pe toate,
Cuvântul Care-A întins Înaltul,
Cuvântul Care totul poate

Şi Care te-ar fi dezrobit,
Şi te-ar fi pus în libertate,
Dar te-ai spălat pe mâini orbit
De slăbiciuni şi vanitate.

În faţa ta era chiar Calea
Spre Împărăţia cea cerească,
Dar tu-ai vrut să rămâi cu Valea
Şi împărăţia ta lumească!

Aveai Viaţa în mâna ta
Şi ţi-a fost dat să faci ce vrei.
Tu te-ai spălat pe mâini de Ea
Făcându-te că nu ştii ce-i.

Ţi-a spus frumos Domnul Isus
Că El e Marele Împărat,
Şi că Puterea-I cea de sus
Dar tu, nici nu L-ai ascultat,

Cu har deplin privind spre tine
Ţi-a revelat Împărăţia,
Un "sus" măreţ care deţine
Din veşnicii Supremaţia

Dar te-arătai stăpân pe soartă
Mulţimii ce-ţi topea tăria,
Înfăptuind o judecată
Ce-ţi dovedea făţărnicia

Cu care ofensat-ai Cerul
Şi-atât de cutremurător
E pentru tine Adevărul;
- Un Împărat – Judecător!

Ai vrut Pilat, ai vrut tu oare
Ce-i Adevărul să descoperi,
Ori ţi-ascundeai cumplita stare,
Şi teama ai vrut să ţi-o acoperi?!

Ai vrut tu să cunoşti Lumina,
Să-ţi îndrepţi paşii spre Lumină,
Sau vrut-ai doar să îţi speli vina,
Şi-ai strâns o şi mai mare vină!

Şi-acum, cu-o simplă analizare
Şi cu-o privire înspre înapoi,
Descoperi-vom fiecare,
Încă-n Pilat, ascuns în noi,

Un domnitor ce hotărăşte
De-şi răstigneşte propria-i fire,
Sau pe Hristos Îl răstigneşte,
Lipsindu-se de mântuire!

Da, în faţa ta iată-I Isus
Şi I-ai văzut Dumnezeirea,
Tu singur ştii ce-I ai de spus,
El, îţi respectă hotărârea!

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Votează! | Copiază!