În așteptarea primăverii
Plângând în ploaie după clipe
Priveam cum trec în șir cocorii,
Prin cuiburi gaițele-or să țipe
S-alunge de pe ceruri norii,
Am spart paharele minciunii
Lăsând să curgă adevărul,
Să-mbrace haina-nțelepciunii
Când înflorește-n poartă mărul,
Tot așteptam ca primăvara
Prin lanuri macii să răsară,
În verde să se-mbrace țara
Și toate florile s-apară,
S-a rupt în ceruri taina vieții
Lumina s-a ascuns în noapte,
Sau poate-n roua dimineții
Când sufletul vorbea în șoapte,
Plângea și ploaia după clipe,
Pe câmpuri totul înverzește,
Iar pitpalacii pot să țipe
Căci tot ce-i viață se trezește,
Și tot aștept ca primăvara
Salcâmi să explodeze-n floare,
În verde să se-mbrace gara
Unde-am rămas uitat de soare.
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre primăvară
- poezii despre ploaie
- poezii despre lumină
- poezii despre flori
- poezii despre țări
- poezii despre suflet
- poezii despre rouă
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.