Starea, ca un blestem
La început,
am fost în stare,
să articulăm primul cuvânt.
Apoi am fost în stare să muncim,
fără să ne văietăm.
Așa a apărut starea!
Mai târziu, fără să fim în stare să ne dumirim,
starea noastră a devenit natural,
starea altora.
Pentru că cei ce ne luaseră starea,
erau grijulii,
a venit și starea de necesitate.
Aveam și noi, și ei, stări și necesități,
starea era a lor,
necesitatea era a noastră.
La sfârșit,
am fost în stare de orice.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.