* * *

molima dacă mă sare,
îmi pun coada pe spinare
şi mă duc în lumea mare,
unde oi vedea cu ochii,
îmi cumpăr vreo şapte rochii,
o perucă mai roşcată,
chiar dacă e demodată,
ojă verde cu sclipici,
mintea cu ai ei pitici,
toate bune şi frumoase,
dar şi opt pisici pufoase,
să m-ajute să rezist
în evul capitalist
unde bursele se-ntrec
şi mai vine şi Opec,
ce imi pare evident
să cadă concomitent
şi-om dormi sub luna plină
criza dacă o să vină
şi ne-om duce binişor,
călărind un norişor
şi-uite-aşa-n satul global
virusul cel infernal,
îi ia, frate, pe bunici
şi le iartă pe pisici,
care sunt mai norocoase
şi deştepte şi frumoase
şi-or împărăţi pământul
ţineţi-mi minte cuvântul.

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!