Carantina minţii

Moartea umblă zveltă din zvon în zvon
De a fugit şi preotul de la amvon
Alături de corupţi sfinţiti
Arătându-vă cât sunt de nesimţiţi

Şi stând cu bani într-o carantină
Afirmă că sunt fără vreo vină
Şi-n a lor taină-n şuşotită cină
Vor să fure lacrima ce o să vină

De la cei-n străinătate alungaţi
Ce cântă "ne daţi sau nu ne daţi"
Pită cu sare şi o vindecare
La astă predicată dezbinare

De partide neamului Cerbere
Când totul în ţara asta-ncet moare
În mâini de curve şi "masteraţi"
Dorind să-mpartă lacrimi-n arginţi

Curse prin gropi şi termoficare
Acoperite-n gura făcută mare
În televiziuni şi false ziare
Minţilor noastre, cotropitoare

În lagăre de carantina minţii
Cu plutoane corupte ce execută:
Educaţia, sănatatea, armata!
Să fim iar iobagi nedreptăţii

Cu ei la porţi hotărând cine
moare şi trăieşte azi mai bine...
Arătându-ţi buzunarul avar
De lacrima înfiptă ca un craniu-n par..

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!