Lacrimă
Cămările zăpezilor târzii
S-au desfăcut de tot din balamale,
Doar anotimpuri reci, efigiale,
Insinuează că mai suntem vii.
În pumni am plans al neputinței dor,
Aiurea bătea ceasul miez de noapte,
Vântul rostea nedeslușite șoapte,
Amenințând cu gest asupritor.
Sub pleoapa unde te-am ținut închis,
Îmbrățișat, cât am putut de tare,
Vin pui de cerb ca la adăpătoare
Să bea din lacul lacrimii promis.
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre zăpadă
- poezii despre vânt
- poezii despre promisiuni
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre dor
- poezii despre ceas
- poezii despre anotimpuri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.