...E clipa urmă

Mai ieri? O, da, e clipa urmă,
cosiţa galbenă-o-mpleteşte...
pe care acum, o caldă brumă,
cu grijă, palma netezeşte.

Cu pas de ciută, răzvrătită,
cu aripi de înger zăpăcit,
ca o săgeată rău ochită,
un tunet, fulger mic zidit.

Cu talpa condamna ciulinii
la răstigniri prin sângerări,
dar cui păsa de aşa suplicii,
când râpele năşteau plăceri...

Lumină sfântă de colindă,
pe unde, dulci, aţi mas visări,
mă-ntreabă vesela oglindă:
unde-i minunea cea de ieri?

... în verde ochiul mai musteşte,
scântei pe bolta-i rumenesc,
în pup leg buze... ştrengăreşte,
şi timpului trecut zâmbesc...

... azi sfârâie sub talpă clipa,
distinde nărăvaşă struna,
cu lanţ de vise-mi leg aripa,
chiar dacă suflă-n ceafă bruma...

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!