Hai, iartă-mă, te rog...
Hai... iartă- mă te rog, e vină mea.
În astă seară nu mă aștepta.
O altă fată eu voi întâlni,
O altă inimă precis voi cuceri.
Hai... iartă- mă... sunt tânăr am greșit,
Nu-s vinovat... ci trupu-mi răzvrătit.
Degeaba am umblat din floare-n floare,
Tu ai rămas mereu învingătoare.
Hai... iartă- mă... te rog... sunt vinovat.
Și creanga ce-a mai verde sa uscat.
E nefiresc... un singur pas greșit,
Regret enorm... știu cât te-am chinuit.
Hai... iartă- mă, că nu vei regreta.
Rămâi pe veci te rog... iubirea mea.
Când stelele pe cer vor răsări,
Eu... până-n zori de zi te voi iubi.
Dar... am zărit în ochii tăi durere,
Credeam că poți ierta... un timp... o vreme?
Cu buzele plângând m-ai sărutat,
Apoi te-ai dus și nu m-ai mai iertat.
Am rămas singur trist și-n'găndurat,
Și mă -n'trebam... de ce te-am înșelat?
De ce nu am știut a te păstra?
Când tu... erai prințesă-n viața mea.
Am înțeles... că totul sa sfârșit,
Că mai iertat prea mult, chiar dacă am greșit,
Îmi pare rău că tot sa terminat...
Hai iartă- mă te rog, ca altădat.
poezie de Ioan Cojocariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Ioan Cojocariu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.