Miercurea cenușii
Cenușă, cenușă, cenușie cenușă!
Te așezi pe fruntea noastră
Într-o zi de Miercuri, tu cenușă!
Amintind de Soarta noastră...
Ești răbdătoare, răscolitoare
De gânduri de învățătură aducătoare!
Ai dreptate, tu Cenușă
Soră ești cu Focul Vieții
După ce trupul se stinge
Și numai ție-ți aparține
Nouă nimic din el nu ne mai rămâne!
Au fost atâtea frământări,
bucurii sau mari dureri
Patimi multe sau averi,
Dar Tu pe toate ni le iei
Fără măcar să ni le ceri!
Totuși, Cenușă, Tu, Cenușă!
Sufletul va zbura spre Cer
Cu toată Iubirea strânsă în El
Din care nimic, niciodată, nu vei putea să iei!!!
Cenușă, Cenușă, Tu, cenușie Cenușă!
In fiecare an, într-o Miercuri, Tu, Cenușă
Te așezi pe fruntea noastră
Să ne amintești de a deșertăciunii Soartă....
Și că Sufletul doar Lumina o așteaptă!!!
poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre cenușă
- poezii despre învățătură
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre trup și suflet
- poezii despre suflet
- poezii despre iubire
- poezii despre gânduri
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.