Bătrân
Prea târziu te-am întâlnit în viață
Ca să pot să stau de veghe până-n zori
Brațele pe sânii tăi mi-ngheață
Ars prea mult ca să nu mă omori.
Totul e așa cum se cuvine
Numai eu n-am nici un rost pe-aici
Chiar atunci când simți că-ți este bine
Înlăuntrul clipei noastre mici.
Pofta mea te ține-n ea întreagă
De lumina ta marcat rămân
Doar un fel de-avertisment mă leagă
De obsesia că sunt bătrân.
Sunt bătrân și te iubesc, pierduto
Și mă tem de stilul tău perdant
Calendarul ziua ți-a făcut-o
Din aceste clipe de neant.
Sunt bătrân, iubirea mea-i prea nouă
Și nu-i cale să întineresc
În zadar o înfășor în rouă
Totu-i un capriciu pământesc.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
![Distribuie](http://www.citatepedia.ro/g/32share.png)
![cumpărături](http://www.citatepedia.ro/g/32cart.png)
Vezi și următoarele:
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre viață
- poezii despre sâni
- poezii despre rouă
- poezii despre poftă
- poezii despre frică
- poezii despre declarații de dragoste
- poezii despre capricii
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.