Cântec disperat
Nici măcar ochii nu știu ce să spună
acestui trandafir al bucuriei
deschis în palmele mele
sau printre pletele zilei.
Tot ce-am visat a fost atât:
doar apă, împurpurată de ger.
În această durere un trandafir nu și-ar găsi locul.
Mie oferiți-mi umbra unei nave.
poezie de Eugénio de Andrade, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre păr
- poezii despre ochi
- poezii despre muzică
- poezii despre ger
- poezii despre durere
- poezii despre bucurie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.