* * *

femeie cu iarba domnului în sânge,
vine talpa nebunului să rupă apa naşterii
din două în două milenii.
ţie îti zic,
nu încerca să numeri degetele arătătoare
ale profeţiei,
are un singur călcâi
şi peste credinţă
îi cresc blesteme în loc de unghii.

botează-ţi talpa vorbitoare cu morţii
în pocalul cu vin,
dă-le-o păcătoşilor s-o soarbă.
deschide era lui acum,
mileniul proorocit stă să crape în timp.

cel aşteptat e în burta enormului,
se va naşte pe gură,
urletul de dragoste si de milă
nu vine decât din durere,
aşa că pune-i spini pe frunte
din ziua întâi.

botează-i, femeie, că nu ştiu ce fac.

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!