Vindecare
Pe glezna ierbii verzi, m-aș așeza cuminte
Și-n plăsmuiri de lut aș face luna
Doar veșnicia ei s-o pot lua aminte
Tot modelându-i aurul întruna.
Din măduva de gând, aș scrie cartea vieții
Să mă citească-n amănunt un înger
Îndrăgostită iar, așa, ca toți poeții
În miezul sângelui purtând un fulger.
Din leagănul ceresc despic încet secunda,
Și-agăț de-un val înzăpezite gânduri
M-oi vindeca de tot, scăldându-mă în unda
Seminței de lumină dintre rânduri.
poezie de Carmen Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Carmen Pasat. [Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre gânduri
- poezii despre îngeri
- poezii despre zăpadă
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre sânge
- poezii despre secunde
- poezii despre poezie
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.