Prin amurg rătăcitor
Cum să mai rămâi în amintire,
Dacă-i mut cuvântul tău prin lume?
Întrucât nu tot ce-i risipire
Lasă-n urmă lucrurilor nume!
Ești atât de singur prin viață,
Alungat și adulat de semeni--
Gloria este așa de hoață,
Semenii îți fură tot ce semeni!
În mulțime ești ca în pustie,
Singur prinzi contur și-nfățișare;
Lumea te închide în chilie,
Tu-i oferi și ultima suflare!
Sângerezi amurgul cu chitara,
Mielul și jivina pasc câmpia,
Iar când fiara își ridică gheara,
O înduioșezi cu poezia!
poezie de Teodor Laurean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Teodor Laurean. [Vezi poezii despre viață, poezii despre poezie, poezii despre oi, poezii despre cuvinte, poezii despre chitară sau poezii despre amintiri
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.