Poem pentru soția mea
Eu sunt șoptire...
Sunt doar șoptire...
Șoptire în râul lacrimile tale,
Mă iartă... vreau să-ți fi doar iubire!
Tu ești șoptire
Caldă dulce de iubire...
Eu sunt viața ta, tu ești viața mea
Copiii strălucesc în miezuri de iubire!
Ți-aș săruta inima
și lacrimile ce plâng prin ceruri...
dar Viața e plină de adânc,
De falsuri, de misteruri!
Ți-aș săruta ochii căprui
și poezii nescrise încă...
Tăcerea mea adâncă
Ți se închină: Ești o SFÂNTĂ!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.