Un alt vernisaj
La mine ceru-i mâhnit...
La tine să fie oare la fel?
Un strop de azur necăjit,
Descântă ceața-ntr-un fel.
În plânset de frunze găsesc
Un alt vernisaj autumnal,
Vrăbii zglobii îngrămădite cerșesc
Leac pentru dor, în potir de cristal.
Umbra îmi e stacojie povară,
Pasul, mereu, un nou început,
Pleoapa păstrează o clipă fugară
Cu frunze și oameni, același lut.
Iar vântul rebel mătură norii...
Ce trist e bietul castan!
Oare-i vor scrie cocorii?
Câte speranțe încap într-un an?
poezie de Mihaela Alina
Adăugat de Mihaela Alina
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.