Să nu plângi, copile!
Să nu plângi, copile!
În seri târzii,
toamna scutură peste pământ
poleială arămie,
Să nu plângi!
Asta este curgerea
inevitabilă spre o nouă întrupare.
Când semenii vor greși
Să nu plângi!
Oameni se duc
oameni vin,
Dar dincolo de toate: VEȘNICIA
Întinde mâna,
Îndreaptă-ți sufletul spre ea...
Fă-i loc.
Să nu plângi!
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre toamnă, poezii despre suflet, poezii despre seară, poezii despre plâns, poezii despre mâini, poezii despre greșeli sau poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.