Baladă târzie
nu vreau să plâng când din greu sufăr
iubirea de viață e eternă dovadă
deseori mă simt stingheră ca un nufar
așteptând fluturi să-mi cânte o lambadă.
nu știu să urăsc nu știu să rănesc
iubirea de oameni e dulce pasiune
am și noroi în suflet dar nu mă căiesc
am învățat din ploi ca dintr-o sesiune.
mă împrăștii ca vântul prin lume
cu versurile inspirate de stele
pe filon de aur sculptez al meu nume
să nu cunosc ruina emoțiilor mele.
am învățat din drame am învățat din dor
sunt prin întuneric luminat coridor.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Floare Petrov. [Vezi și următoarele:
- poezii despre învățătură
- poezii despre întuneric
- poezii despre vânt
- poezii despre viață
- poezii despre versuri
- poezii despre suflet
- poezii despre sculptură
- poezii despre poezie
- poezii despre plâns
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.