Viață
viața a fost...
în rotund de geodă zămislită
floare de mină sculptată-n ere
unde...
glaciare coloane de stalactite
ascund taine de timpuri ruginite
ceruri de întuneric fără stele
lumină ce de mult nu mai este
ascunse de timp în praf de uitare
vietăți ciudate cuaternare
venele pământului în subterane
din cristal de stâncă izvor răsare
rădăcina pădurii în ramificații infinite
șoptește pămânutului ca ea trăiește
lungi coloane vertebrate în adâncuri
negrul pamântului luându-le culoarea
suflarea lor uriașă nu se mai simte
au rămas doar oseminte de fostă viață
poezie de Viorel Muha (iulie 2008)
Adăugat de Viorel Muha
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre întuneric
- poezii despre uitare
- poezii despre timp
- poezii despre stânci
- poezii despre stele
- poezii despre păduri
- poezii despre negru
- poezii despre lumină
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.