Copacul cu frunze de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire,
Serenitatea să o am mereu la îndemână,
Ochii să privească-n sus, spre a vieții preamărire.
Mi-e casa impregnată cu parfumul de sulfină,
Clipe turcoaz dansează pe note de fericire,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină
I-am agățat pe ramuri albe, globuri roșii de iubire.
Din bradul verde eu am luat doar bobul de rășină
Tămâie să ard, candelă s-aprind în cimitire.
Fragilități, dureri, nevoi să trec în carantină,
Priviri de mulțumire să ofer cu bucurie,
Copacului cu frunze lucitoare de lumină.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre copaci
- poezii despre viață
- poezii despre verde
- poezii despre roșu
- poezii despre ochi
- poezii despre mulțumire
- poezii despre lumină
- poezii despre iubire
- poezii despre frunze
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.