Poporul vegetal

Ziua în amiaza mare,
Varza albă din răzor,
A simţit cu-nfrigurare
O durere în picior.
Şi văzu atunci, uimită,
Sub pământ, destul de clar,
Coropişniţa venită
Pe ascuns, ca un tâlhar.
Varza alarmă îndată
Şi surate şi vecini,
Dar grădina, prea distrată,
Nu privea spre rădăcini.
Constatând că nu le pasă,
Coropişniţa alese
Să îşi facă-aici şi casă.
Chiar, mai mult, se înţelese
Şi cu cârtiţele, care
Prin pământ săpau de zor,
Sub tulpini nepăsătoare.
Ba, făcură cu mult spor
Şi-un partid să hotărască
În grădina cu legume
Care plantă să mai crească,
Ori să aibă viaţă-n lume.
Astfel că dăunătorii
Din străini, aici veniţi,
Devenind stăpânitorii
Băştinaşilor pleoştiţi,
Care-n propria grădină,
Nici măcar n-au protestat
Că-s săpaţi la rădăcină,
Hohotind, le-au şi strigat:

-Un popor, asta nu-i glumă,
Piere dacă e "legumă"!

poezie de Pavel Lică din Parlamentul boilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!