Duminica umblă
Duminica umblă mohorâtă pe străzi
cu mâinile în buzunare.
În biserici e frig, lumânările nu ard,
îngerii sclipesc cu aripi frânte.
Dumnezeu a sigilat himerele oamenilor cu fruntea înghețată.
Mirosul de busuioc îndeasă în strane femeile în negru
și crucea nu ajunge nici în cer nici în pământ.
Azi se țese istorie de dimineață,
dorința e o rană deschisă pentru toți.
Victimele erorii scornesc speranțe false,
doliul neamului e prezent și dincoace și dincolo de Prut.
Lumina comună e sechestrată de mâinile jupuite de piele
și cele pline cu aur.
Pământul rămâne sub tălpi împărțit de istorie
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Oana Frențescu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre religie
- poezii despre prezent
- poezii despre lumină
- poezii despre îngeri
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
- poezii despre lumânări
- poezii despre istorie
- poezii despre greșeli
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.