Încercat, încastrat, bine încetinit
Cu anii, cu boala, cu hapurile,
mai nătâng devin, mai nătâng
iată, pot ridica jaluzelele, număra stelele
fără ca din priviri să și plâng.
Cu anii, cu nebunia, cu drogurile,
mai stingher devin, mai stângaci
iată, abia despic firul cu lamele
mașinii de tocat greieri și maci.
Cu anii, cu feeria, cu acadelele,
mai adânc devin, mai adânc
iată, pot lopăta cu atelele
pământul de flori din umărul-crâng.
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.