M-aș sacrifica
Mi-aș jertfi mii de poeme, le-aș dona cu gentilețe
Unor cerșetori de stradă, printre forfota din piețe,
Doar să gust zburdălnicia anilor ce au trecut,
Să mai prind macii de mână într-un dans necunoscut.
Și aș renunța la bolta care-n nopți catifelate
Își expune în seninuri stelele iluminate,
Și aș cere-n sfiiciune doar un fir de busuioc,
Să mi-l pun - da nu spun unde - nenorocul să-l dezghioc.
Mi-aș sacrifica și vara pentr-un boț de fericire,
Ca să gust licoarea vieții ce mă ține-n amăgire;
Să cer primăveri candide cu brățări de muguri mici,
Să alerg desculță-n râuri să mă spăl de griji și frici.
Mi-aș sacrifica și cordul pentr-o zi și un minut,
Ca să mângâi și uitarea unui chip ce m-a durut...
sonet de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timp
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre trecut
- poezii despre stele
- poezii despre sacrificiu
- poezii despre râuri
- poezii despre primăvară
- poezii despre poezie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.