Refugii interzise

Încotro azi omenire
Încotro dar te îndrepţi
Căutând spre fericire
Chiar cu paşii tăi răzleţi

Încotro dar te avânţi
În refugii interzise
Nu mai vrei oamenii sfinţi
Şi te scalzi doar în eclipse

Unde duce drumul tău
Drumul ce l-ai apucat
Părăsind pe Dumnezeu
Şi izvorul Lui curat

Dumnezeu a rânduit
Pentru om căsătoria
Un trai scump neprihănit
Să-nflorească omenia

În cinste şi-n curăţie
Oamenii ca să trăiască
Urmărind lumina vie
Până-n patria cerească

Omul să fie curat
Şi-năuntru şi-nafară
Un exemplu de urmat
Pururi cinstea să nu-i piară

Însă omul hazardat
A călcat legea vieţii
Şi-a ales ce e păcat
Chiar din zorii tinereţii

Omul nu vrea curăţia
Să fie un porumbel
Ci alege nebunia
Călcând al vieţii ţel

Un băiat de aici cu-o fată
A lor viaţă şi-o unesc
Să trăiască fără pată
Fiinţele îşi alipesc

Şi trăind în căsnicie
Ei copiii să şi-i crească
Viaţa lor în curăţie
Şi mai mult să înflorească

Nu păcatele murdare
Legea Sfântă a vieţii
Să ne fie aici cărare
Chiar din zorii tinereţii

Vrem ca toţi în curăţie
Viaţa noastră s-o trăim
Ea tezaur să ne fie
Prin Hristros curaţi să fim

Numai El este lumina
Sfinţenia pe pământ
Ce ne ajută-ntodeauna
Să trăim al Lui Cuvânt

Şi să fim lumini şi noi
Luminând viaţa-n jur
De lume să fim toţi goi
Veşnic cu sufletul pur
21-11-2019 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!