Gânduri fără cenzură
S-au strâns atâtea gânduri la poarta așteptării,
Se calcă în picioare, se-amestecă ciudat;
Stau cerberii de pază pe treptele intrării,
Infernul dă green carduri la crime și păcat.
Iar gândul meu, timidul, înfrigurat de teamă
Se tot întreabă: oare, adresa n-am greșit?
Rănit în ambuscadă și nebăgat în seamă
Ar vrea să se întoarcă de unde a venit.
Dar, cum să se adune din marea de cuvinte
Strivit ca-n turnul Babel, la temelia lui?
Venise printre primii, eliberat de minte,
De mintea zbuciumată, în ziua cea dintâi.
Era un gând de seară, cu liniștea zdrobită
De gândul de adio al unui trandafir,
Ce își nega sorgintea, vrând spinii să-și înghită
Pe timp de lună plină, ca un flămând vampir.
Și răul se propagă din gând în gând ca ciuma-
Nu îl oprește nimeni, câci gândul e un zbor;
Nu îl aude nimeni și nu-i zărește urma
Decât când se transformă în moarte și fior.
Fantome-n căutare, lovind apoteotic
Sunt gândurile noastre în zborul lor haotic.
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre gânduri
- poezii despre zbor
- poezii despre timp
- poezii despre vampiri
- poezii despre trandafiri
- poezii despre seară
- poezii despre religie
- poezii despre picioare
- poezii despre moarte
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.