Nevolnic
Sunt doar un calator in timp,
Cu maini subtiri, cu fruntea grea,
Ce monocroma-i lumea mea,
De parasit e in rastimp.
Sub pres eu umbra mi-o ascund,
Ca nu cumva, pe negandite,
Sa se rascoale, sa palpite,
Sa-mi traga chiar un sut in fund.
Privesc la cana-i de cafea,
Ce-adasta langa a mea masa,
Si-ntind priviri spre bolta grasa,
Pe unde-i oare steaua mea?
poezie de Andrei Ghita (3 iulie 2008)
Adăugat de Andrei Ghita
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre stele sau poezii despre cafea
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.