Fanteziile unui bărbat singular

Vă-nşir telenovela vieţii rele
Din casa noastră, tradiţională,
De când bizara stea a soaţei mele
A-nvins în lupta grea, electorală!
Cam de vreo paişpe ani căsătorit,
Când o iubeam complex, total, solid,
Mi-a dat o veste ce m-a împietrit:
-Scumpilă, mă fac membră de partid...

Nutresc un dor de când eram copilă,
Schimbat de prin liceu în plan fierbinte –
Cu-mbârligări, prin fente, cu vreo pilă,
Plus baftă, s-ajung moţ... o Preşedinte!!
I-am replicat că-mi place-aşa cum este,
Cu sâni babani, plesnind de sexapil,
Dar m-aşteptam, cum fac ades neveste,
S-anunţe că-i "pe ţeavă" vrun copil...

Năprasnic se-azvârli-n politichie,
Cu toată-nverşunarea muierească
Şi-n scurtă vreme dobândi tichie
De prim-ministru-n ţara strămoşească!
Apoi s-a prins în cursa cea mai mare
Şi-a izbutit ce nu-mi trecea prin minte,
Urcând, ca-n infantila ei chemare,
Pe tronul mult râvnit de Preşedinte!

De bună-seamă, ne-am reamintit
Ce-n doi jurasem, la căsătorie:
Alăturea vom sta, de neclintit
Şi la necazuri şi la bucurie...
De-atunci, din temelie s-a schimbat
Tot rostu-n biata noastră căsnicie –
Nu mai eram nevastă şi bărbat,
Ci viceversa, cum, doar naiba ştie...

Strict protocol prin vremea viitoare
Sau reguli noi, cu cârcotiri primite,
De pildă, c-avem drept la "prostioare"
Când amplul cârd de medici va permite!
Realizând că-mpart un dormitor
C-un şef de stat, ce fuge-n pielea goală
La duş, dup-o partidă de amor...
Mă trec frisoane, ca lovit de boală!

Când, trudnic, în "altarul" ei pătrund,
Ating suprema, mistica onoare,
Iar dacă-i trag pălmiţe peste fund
Sar sepepiştii crunţi, să mă omoare...
Visez, când mă învârt prin lumea bună,
În toiul zilei, ca şi noaptea-n somn,
Cum presa, toţi căscaţii or să spună:
A fost de faţă însuşi "Primul Domn"!

La şcoală englezească mă vor duce,
Ca-n Codul Eleganţei să mă port,
Iar când voi fi numit marchiz or duce
Să-m i zică mapamondul "prinţ consort"!
E fain, dar vreau s-ajungem la sfârşit,
Să fiu iar soţ, scumpiţa mea, NEVASTĂ,
Parăzi, dineuri, regi... m-au covârşit,
Plus vizite cu gloata-n lumea vastă!

Sar scorpii de prin televiziuni
În fuste ce mă lasă fără glas,
Şi-apar ca prostul în emisiuni
Căscând sau cu arătătoru-n nas...
E-o pălărie, parcă mult prea mare
La un bărbat normal, blajin, cinstit,
Sclipiciu-i orbitor, deci prin urmare,
Resping fudulul vis, nesocotit...

Tânjesc să nu mai trec de frontieră,
Pe soaţă, ne-ngrădit s-o îmbulzesc,
Să sune ceasul de pe noptieră
Şi-n dragul meu cămin să mă trezesc!

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!