Saltimbancu'
am văzut
în josul minții mele
unde labirintul nu se mai putea numi labirint ci cale spre recunoaștere
unde groaza sugrumă cu tentaculele ei umede și reci segmente ale ființei
iar atunci când memoria stagnează ca o vulpe împăiată
spațiul și timpul plutesc
ușor ca ceața după răsărit
dar cel mai tare a lovit
saltimbancul cu rânjetul lui
învârtind la platane și dând din cap
e o farsă las-o așa nu încerca s-o schimbi
e o farsă las-o așa
zicea saltimbancu'
poezie de Radu Ioan Tudosan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre timp, poezii despre superlative, poezii despre spațiu și timp, poezii despre schimbare sau poezii despre groază
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.