Kenosis
nu este nicio demnitate în a muri
să ajung la etatea asta
m-a costat viața
multora am dat motive să mă urască
fiindcă iubirea este rezervată numai naivilor
astăzi am ajuns profundamente străin
bietele mele oase au stricat destui dinți
și a venit vremea să-mi las macra
gingiilor betege
ca semn
de pură generozitate -
mușcați-mă...
senzația de vierme în tabloul ăsta
o creionează aglomerația
fapt pentru care mă dau afară
unui măr apocaliptic revendicat
de șerpi galactic de impetuoși
sunt prea mulți eu în această biată alcătuire și
unicul străin
este tocmai cel care în adevăr
vă iubește
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre șerpi
- poezii despre viermi
- poezii despre viață
- poezii despre prezent
- poezii despre naivitate
- poezii despre moarte
- poezii despre mere
- poezii despre generozitate
- poezii despre dinți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.