Cu toate acestea nu este îndeajuns
mă întrebi cum e
să te trezești deprimat
să vezi lumea prin crăpăturile pleoapelor
să fii infestat cu brumă
ori încă din somn să fii beat
să aluneci în vomă
să cazi fulgerat
sau să te lovești crunt de-o mirare
ca de o șoaptă ca de un păcat
cum să fie, îți răspund
aș putea să-ți spun că sunt fericit
că iubesc și dacă mă trezesc
în fiecare dimineață îmi este îndeajuns
o doamnă mi-a scris că nu ar strica
să iau câteva lecții de dans
și ori de câte ori îmi va bate în ușă
să o invit la vals
i-am răspuns că altădată
aș fi preferat o partidă de sex
doar că acum este ceva mai complicat
și de vină nu este vârsta
ci starea de nu
efortul de a pedala în van
dar și roata afurisită
ce-mi zuruie toată ziua în cap
iubito, de o vreme privirea îți atârnă grea de ape
aripile ți le-am legat strâns cu ață la spate
poezie de Petre Ioan Crețu din Recviem pentru o roată bolnavă mintal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petre Ioan Crețu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.