Izbucnire de ură
Piei drace!
Lasă-mă-n pace!
Pleacă de-aici
Nu știi ce zici.
Du-te la dracu
Că îți iau capu'
Capu îți cade
Gura mea râde.
Eu însă fug
Tu arzi pe rug
Eu însă scap
Tu nu mai ai cap.
Eu urc în rai
Tu de iad dai
Eu te blestem
Tu bați în lemn.
Viața e scurtă
Moartea e crudă
Tu plângi murind
Eu râd trăind.
Soarta mea zboară
A ta coboară
Casa ta arde
A mea-i departe.
Te-am păcălit
Și te-am prostit
Tu însă râzi
Nu te ascunzi.
Rușinea-i mare
Durerea doare
Tu nu mă ierți
Și mă tot cerți.
Te-am plesnit bine
Pici de rușine
Dar nu îmi pasă
Mă duc acasă.
poezie de Ionuț Manea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre râs
- poezii despre religie
- poezii despre draci
- poezii despre zbor
- poezii despre viață
- poezii despre rușine
- poezii despre rai
- poezii despre păcăleli
- poezii despre plâns
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.