Dracula: Freamătul unui cimitir în devenire. Natură moartă cu oameni vii. Dinamismul lucrurilor cufundate în nemișcare. Toate acestea, într-o notă optimistă, pentru că, repet, e vorba de un carnaval. Asta mă așteptam să văd! Asta înseamnă teatralizarea sentinței, domnilor! Și ce-am văzut? Ochii sticloși ai morții mă sfidau printre ramuri. Ridicol! Totul era inert și rece. Neființa umpluse pădurea și era doar ora nouă dimineața. O tăcere de gheață, pe care nici corbii nu îndrăzneau să o tulbure. Ici-colo, bălți de sânge închegat, ireal, dubios, ca o pastă de tomate. Ce-ați făcut? Unde e vitalitatea acestei scene? Au nu trebuia să faceți voi spaima să vibreze? Moartea este tot artă, domnilor! N-ați înțeles nimic din estetica morții! Asta numiți voi vizualizarea durerii? Unde era muzica? De ce nu s-au auzit câinii urlând? Unde erau poeții? Ah, poeții, aceste spirite minunate care știu să facă durerea să rimeze.
replică din piesa de teatru Dracula (Carnavalul durerii), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de Lucian Velea
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- citate despre moarte
- citate despre durere
- citate despre tăcere
- citate despre timp
- citate despre sânge
- citate despre spaimă
- citate despre păduri
- citate despre poezie
- citate despre ore
În Biblioteca Citatepedia este disponibil pentru lectură textul integral.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.