Minor
întâlnirea noastră
nu fusese prevestită de niciun oracol
nici conținută în vreun destin
un fel de instinct ne pusese în mers
interacționasem în marja timpului liber
cumva din plictis cumva din nepăsare
fără să pierdem esențialul
de-o parte și de alta
ziua era obișnuită
oamenii așa de comuni
alunecau în latul străzilor
în dreptul magazinelor cu trucate
fluizi goi neconvingători
nu apucau să se înscrie pe o hartă
formal aproape gratuit
o mână amplă împrăștiase confetti
în limitele spațiului uzual
incerte siluetele nu se grăbiseră
masa avea să fie îmbelșugată la propriu
n-ar fi știut nimeni să estimeze
gradul obiectiv de eficacitate
și eu
care mă pomenisem în rochie de gală
în preajma rolurilor personale
nu îndeajuns crescută mă complăceam
luând drept adevăr tot ce sclipea
ce făcea cu ochiul
n-am stat pe gânduri
ne-am alăturat zonei de confort
ni se făcuse foame colosală!
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre timpul liber
- poezii despre timp
- poezii despre spațiu și timp
- poezii despre rochii
- poezii despre oracol
- poezii despre ochi
- poezii despre limite
- poezii despre instinct
- poezii despre hărți
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.