Păpușa de cârpă
Eu cred că Ființa
e o păpușă de cârpă,
nu de carne
o umplem trăind, ce-i drept
devenind una dintre înfățișările noastre
preumblătoare,
doar atât!
........................................
eu cred că venim pe lume
doar să ne surprindem batrâni
întrebându-ne aproape derutați...
cine-i copilul din oglindă?
și... începem încet, încet!
să murim
să ne dresăm emoțiile
și să ne cumințim gândurile,
exact până-ntr-o zi...
când viața, cea in genunchi căzută
își dă sonorul la minim
și se retrage în sine!
ca o păpușă de cârpă
prin pădurea de oameni... pierdută!
06.08.2019
poezie de Daniela Pârvu Dorin din Poeme noi (6 august 2019)
Adăugat de Daniela Pârvu Dorin
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre păpuși, poezii despre viață, poezii despre păduri, poezii despre moarte, poezii despre gânduri sau poezii despre copilărie
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.