Absurdități
pe afara copiii se jucau fericiți
capul tău era mingea lor
se rostogolea pe niște scări
fără vreo logică anume
durerea mea era sclipitoare
cerul era o aeroambulanță
îngerii cu demersul lor isagogic
ieșeau dintr-o biblie cu
micromotor și creau o lume
forma mea de viață te striga
tot mai tare mai tare
o căprioară îmi tresălta
sub cămașă căci fugeam după
tine fugeam după capul tău
pe niște scări ca pe niște pagini
de carte copii plîngeau
după mingea lor măi copii
veți crește mari și voi veți crește
și nu veți avea scăpare
mingea aia nu era un cap
era o anarhie aveți grijă
de capurile voastre
nu le împrăștiați nu le lăsați
să vă sară să vă doară
să se rostogolească pe scări
pe-afară zidarii unei toamne violet
ieșiți din capul acela
ca dintr-o ladă cu arme
mă reconstruiesc migălos indolent
și încet îmi scot unghii din carne
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.