Contradicţii

enunţul ăsta cu care îmi încep dimineţile
invariabil in va ri a bil i n v a r i a b i l
de atâta rutină făcând sforţări uriaşe
să pun stavilă vomei
cum unui potop din care este exclus
Araratul

sau poate că nu ar trebui?!

papucii mei din textilă cu model croşetat
un fel de floare roşu cu roz
nişte braţe împleticindu-se
nu se ştie până unde... de ce
papucii mei casnici şi docili
prosteşte îndrăgostiţi
de mersul meu tiranic
personalizat

şi eu?!

obstinaţia pe care o simt în mine
care teoretic deci este a mea
dar eu ştiu ştiu ştiu
cineva îmi sabotează
afectivitatea
îmi subestimează
gradul de rezonabil

şi atunci cafeaua
şi atunci halatul
literele astea ca nişte mărgele zimţoase
desfăşurându-se în jurul meu
legănându-se legănându-mă legănându-te
legându-ne
dând impresia de continuitate

ultimul cuvânt:
selfie-ul care operează tăierea implacabilă

dau CtrlF:
nicio potrivire:

mă resetez pe neutru.

poezie de Daniela Luminiţa Teleoacă din Iubire cu lămâie şi sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!