Secetă mare!
(Poezie în grai bănățean)
Într-o zî pră la nămează, uica Pătru-a lu' dârjală
Într-un suflet dă năvală în voreț la moș Topală...
- Moșule, ce rog dân suflet, Dumnezău să mi ce țână,
Lasă-mă să iau dăgrabă nișce apă dân fântână.
-Ia nepoace, zâșe moșul dând mâncare la ciurcani
Că doar am fântâna plină șâ nu-ț' dau apa pră bani.
Pătru scoace două vedre, fuje iuce șî să-ntoarșe:
-Aș măi lua două găleț'... -Ia șâ douăzăși, nepoace!
Dar când vine-a patra oară, înspră iel încinje mâna
Șî-l întrabă: -Mă, Petrică, vouă v-o săcat fântâna?
Că șciu că aveț' șî voi.... spune-mi, apa o săcat
Dă alerji cu vadra-n mână dă zâși că ieșci,, apucat"?
Pătru jos așază vadra, dă pră frunce-ș ia sudoarea
Șî tărăgănat vorbeșce, greu trăgându-ș răsuflarea:
-Moșule, îmi ieșci ca tată, d-aia ț-oi răspunge drept...
Mi-o căzut soacra-n fântână... șî-i apa doar pân' la piept!
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre apă, poezii despre tată, poezii despre suflet, poezii despre poezie, poezii despre mâncare, poezii despre bani sau poezii despre Banat
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.