Sonet pentru lăsarea vorbei
Femeie, ai la gură preacuvinte
Plăceri chemând în lut de poezie
Din buze verși tăcere pe hârtie,
Pe masă-i ieri cu stihuri spre-nainte.
Spre mâine, muză, a nu fi-n pustie
Cerneala-n văz la nimeni să n-alinte
Îmbracă-ți ale clipelor veșminte
Secunda să ne-aducă veșnicie.
Fiind, eternul bem din carpe diem,
Un loc de azi mereu rodind în minți
Divinul de statuie-n strai de sfinți
Înalt pe-adânc de șoaptă să descriem.
De nu și-n zar ne va cădea uitare
Ne-om răsuci-n morminte sedentare...
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de Anonimus
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre poezie
- poezii despre înălțime
- poezii despre zaruri
- poezii despre viitor
- poezii despre versuri
- poezii despre uitare
- poezii despre tăcere
- poezii despre trecut
- poezii despre timp
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.