Blues fără saţiu

stăteam pe o pânză de păianjen şi mi se dăduse o lectură militară
un text lung de toamnă contorsionată în juru-mi precum adulterul
muream şi în acelaşi timp măturam praful galactic
din modesta căsuţă de ţară
a străbunilor
zbierând după mine
de ce n-am mai venit
precum abd-ru-shin pe i-phon-urile arabilor
meditând despre bacterii & endoscopii
pe scara spiralată a bibliotecii ferdinand din iaşi
ps
regele n-a citit vreo carte aici pe scara spiralată
priveam cum iordaniene nebotezate în iordan
au desşurubat dopul de la apa plată
cu o felie de lămâie
şi ce altceva ai mai făcut în casa
din roman
efectuându-ţi stricta inspecţie a zilei
în care ai fost mai bun
decât pânza de păianjen a toamnei
de pe saturn
n-am răspuns la e-mail-uri
n-am ştiut ce este sentimentul de milă
insultat vrănd să-ţi afli limitele sângerii
picurând pe trupul de adolescent al lui puşkin
tradus în poem de mine
pe data de 18 noiembrie 1990
din rusă în franceză
puşkin avea părul lunguţ şaten
şi se confrunta cu imperiul morţii
nu se considera un intelectual
adevărat demon pentru zburdalnicie şi mofturi
apoi
mâna îngerului m-a lovit şi mai tare
peste faţă
ca şi cum s-ar fi spart o fereastră
înspre poemul total
cu o singură temă şi un singur motiv
rătăcind prin labirint
amintindu-mi acea zi de sfârşit de mai
când nespuşi de fericiţi pe deasupra lumii
ne-am dat mâna într-o pădure fără repere
printre morţii de la mila 23
şi m. h. grav bolnav
& încurajându-ne lucid să nu ne pierdem cu firea
caietul dictando din care transcriu dansul tău
douăsprezece mii de cântece pe douăsprezece mii de luntrii
cum trebuie să fi fost transmigrarea sufletelor dinspre nordul japoniei
acum douăsprezece mii de ani procesul s-a judecat la copenhaga
filmat cu drone infraroşii mă imaginam pe roşii ţigle amerindiene
estimp străbunii şi-au câştigat locul de veci
o roabă de moloz a decis casa albă
cât să mai dansăm acest blues fără saţiu

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!