Fotografii
Ferește-te Tu, Fiintă, cât ești încă vie
Să nu ajungi doar o fotografie
Viața asta nu e chiar pe roze
Vechiul scrin s-a umplut de poze
Ai mei, ai tăi, ai noștri
Sunt doar pe o hârtie mai velină
Sub lampa slabă de lumină
Privesc la noi cu ochi albaștri
Ei sunt acolo, mamă, soră sau soție
Înca cu acel zâmbet ce le-a rămas pe buze
Și de-ar cădea în jur numai obuze
Ei tot n-ar fi decât... fotografie
Locul strâmt e-acuma tot mai mult
Vino, mamă, tată,
Căci am acum o casă
Tu încă-i strigi să vină de la coasă
S-o dea încolo de lopată
Aveați mâinile-ngroșate de topor
Și de cărat o viață în spinare
Să ne dați nouă de mâncare
Noi n-am știut că oasele vă dor
Ați plâns câteodată, pe furiș
În timp ce noi râdeam întruna
Crezând că e ușor să pui acoperiș
Sub cerul ce-l atingi cu mâna
Am vrea acum să vă plătim puțin
Să dăm înapoi din tot ce voi ați dat
Împrumutul unui trai meschin
Și poate roua plânsului uscat
Dar astazi nu mai e sa fie
Noi ne-am trezit- dar prea tirziu
Caci azi voi nu sinteti decit fotografie
Iar locul e prea mult... si e pustiu...
poezie de Ion Nedelescu
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre fotografie
- poezii despre viață
- poezii despre plâns
- poezii despre zâmbet
- poezii despre vinovăție
- poezii despre trandafiri
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre soție
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.