Ziua limbii române(Odă nouă limbii noastre)

Azi, că-i zi de sărbătoare pentru sfântul nostru grai,
Vorbe vom găti cu straie, demne de-o gură de rai.
Pentru limba ţării noatre, hăulim peste Carpaţi,
Peste Prutul ce se-ntinde, între noi şi-ai noştri fraţi.
Dulcele grai mă-nfioară, inima mi-e-n plin tumult.
Limba doinelor şi-a pietrei, tare-mi place să ascult.
Pare glas de vânt prin cetini, cântul râului şi-al gliei,
Ropotul ploii cu soare, trilurile ciocârliei...
Vom trimite-n ceas de seară, ca ambasadori, poeţii,
Ce în slava ridica-vor maica-limbă-n toiul vieţii.
Clopotele or să bată şi-al lor ghiers ajuns la astre,
Va-nturna de zor ecoul şi-n cotloane de sihastre.
Trâmbiţele când suna-vor deşteptarea, c-aşa-i datul,
Odă nouă limbii noastre, o să cânte-n cor tot natul.
Consuli vom trimite-n lume, eseiştii, prozatorii.
Pentru-a scrierilor câmpuri, premia-vom truditorii.
Două ţări şi-aceeaşi limbă, pe vecie vom fi neamuri.
Dezmierda-vom cititorii, cât freamătă frunze-n ramuri...

poezie de Mihaela Banu (31 august 2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Votează! | Copiază!