De-ar mai veni!
Când vine toamna cea mai lungă,
Cu bruma ultimei himere,
Răgazul n-o să-mi mai ajungă,
Să mai dau gândului putere.
Să rupă pânza de uitare,
Țesută-n vechile războaie,
Ca pe o toană oarecare,
Cu geruri prinse în piroaie.
De-ar mai veni o primăvară,
Să țină doar un an și-atât,
Prin ochii tăi de domnișoară,
Sticlească apa de-nceput!
De-aș mai trăi măcar o zi,
Prin ochii tăi de domnișoară,
Corolele de simetrii,
Plecarea mea să nu mă doară!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre uitare
- poezii despre toamnă
- poezii despre superlative
- poezii despre război
- poezii despre primăvară
- poezii despre ochi
- poezii despre gânduri
- poezii despre ger
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.